Tuesday, October 22, 2019
Maria Sine#351;ti - prototipul personajului feminin icirc;n opera lui Camil Petrescu
Maria Sine#351;ti - prototipul personajului feminin icirc;n opera lui Camil Petrescu Piesa "Jocul Ielelor" are ca punct de plecare reacÃâ¦Ã £iile sufleteÃâ¦ÃŸti ale autorului care in mai 1916 asista la o bÃâÃÆ'taie de flori la Sosea, in timp ce ziarele aruncate printre flori vorbesc despre Verdun.Drama a absolutului, scriitura ilustreazÃâÃÆ' in fond principiul camilpetrescian: "totul sau nimic" si axioma aceluiaÃâ¦ÃŸi autor "cÃÆ'à ¢ta luciditate atÃÆ'à ¢ta drama". Gelu Ruscanu, protagonistul discursului dramatic, cautÃâÃÆ' cu fervoare un sprijin in miÃâ¦ÃŸcarea muncitoreasca pentru a rezolva unele probleme de ordin social in spiritul dreptÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £ii absolute intrÃÆ'à ¢nd in contradicÃâ¦Ã £ie cu normele si legile ce guverneazÃâÃÆ' societatea. FÃâÃÆ'rÃâÃÆ' sÃâÃÆ' ÃÆ'à ®nÃâ¦Ã £eleagÃâÃÆ' inutilitatea Ãâ¦Ã £elului urmÃâÃÆ'rit, incapabil sa facÃâÃÆ' vreo concesie, eroul sfÃÆ'à ¢rÃâ¦ÃŸeÃâ¦ÃŸte sinucigÃÆ'à ¢ndu-se. AÃâ¦ÃŸadar ca in majoritatea operelor sale dramatice si epice, obsedat de condiÃâ¦Ã £ia intelectualului vremii, apelÃÆ'à ¢nd constant la propria experienÃâ¦Ã £a, Camil Petrescu procedeazÃâÃÆ' conform principiului enunÃâ¦Ã £at de Henrik Ibsen, conform cÃâÃÆ'ruia: "creaÃâ¦Ã £ia mea este rezultatul stÃâÃÆ'rii mele de spirit si al zilelor mele morale" si aidoma acestuia, Camil Petrescu si eroii pieselor sale sunt dominaÃâ¦Ã £i de setea de absolut, de adevÃâÃÆ'r si echitate, de justiÃâ¦Ã £ie si dragoste.Silhoutte of Marichen Ibsen (1799-1869) as a young...Prieten cu Maria Sinesti, soÃâ¦Ã £ia ministrului de justiÃâ¦Ã £ie, Gelu Ruscanu afla dintr-o scrisoare a acesteia cÃâÃÆ'tre el ca Saru Sinesti a omorÃÆ'à ¢t o bÃâÃÆ'trÃÆ'à ¢na penru a intra mai repede in posesia averii sale. Decis sa publice scrisoarea indiferent de consecinÃâ¦Ã £e (publicarea scrisorii ar compromite-o pe Maria), Ruscanu, intre timp, afla ca tatÃâÃÆ'l sau, Grigore Ruscanu nu a murit, dupÃâÃÆ' cum Ãâ¦ÃŸtia el, in u rma unui accident, ci se sinucisese pentru o actriÃâ¦Ã £a oarecare, fapt cunoscut de Saru Sinesti. ÃÆ'ÃŽncep tranzacÃâ¦Ã £iile: in schimbul tÃâÃÆ'cerii Sinesti ii propune eliberarea din ÃÆ'à ®nchisoare a muncitorului Petre Boruga (grav bolnav); Praida ii cere sa accepte propunerea , dar acceptarea ar ÃÆ'à ®nsemna abandonarea principiilor morale, chiar daca ea ar fii in sprijinul miÃâ¦ÃŸcÃâÃÆ'rii socialiste si ministrul ar continua sa funcÃâ¦Ã £ioneze in pofida crimei odioase sÃâÃÆ'vÃÆ'à ¢rÃâ¦ÃŸite.Se naÃâ¦ÃŸte dilema: daca accepta tranzacÃâ¦Ã £ia propusa devine complice "viata nu merita trÃâÃÆ'itÃâÃÆ' cu un astfel de preÃâ¦Ã £", daca ÃÆ'à ®ncearcÃâÃÆ' sa schimbe ceva, compromiterea ministrului, s-ar putea ca totul sa rÃâÃÆ'mÃÆ'à ¢nÃâÃÆ' cum a fost , imorala sa fie neclintita, injustiÃâ¦Ã £ia sa se perpetueze.In consecinÃâ¦Ã £ÃâÃÆ', intrat in mreaja nedumeririlor si a ÃÆ'à ®ntrebÃâÃÆ'rilor fÃâà Æ'rÃâÃÆ' rÃâÃÆ'spuns, inapt sa gÃâÃÆ'seascÃâÃÆ' o rezolvare, sa facÃâÃÆ' o concesie, sfÃÆ'à ¢rÃâ¦ÃŸeÃâ¦ÃŸte iremediabil prin moarte: "Lumea asta din care iÃâ¦Ã £i tragi hrana este atÃÆ'à ¢t de abjecta ÃÆ'à ®ncÃÆ'à ¢t nu te accepta si nu te tolereazÃâÃÆ' decÃÆ'à ¢t cu preÃâ¦Ã £ul complicitÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £ii?"Argumentul Mariei: "Nimic nu se ÃÆ'à ®ntÃÆ'à ¢mpla in lumea asta cum vrem noi... nimic nu are culorile pe care credem noi ca le are". Dar dÃÆ'à ¢nd in vileag tainele ce le deÃâ¦Ã £ine, Gelu Ruscanu ar lovi in primul rÃÆ'à ¢nd in Maria, care ar deveni prada opiniei publice si ar lovi exact pe aceea pe care o iubise.Ceea ce-i spune Penciulescu l-ar putea dumiri: "ToÃâ¦Ã £i sunt pe rÃÆ'à ¢nd victime si calai. ToÃâ¦Ã £i sunt legaÃâ¦Ã £i intre ei, toÃâ¦Ã £i sunt daca nu frate, veri, ori au stat pe aceeaÃâ¦ÃŸi strada, sau au ÃÆ'à ®nvÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £at la aceeaÃâ¦ÃŸi scoalÃâÃÆ'..."In fata unei at are situaÃâ¦Ã £ii, Gelu se ÃÆ'à ®ntreabÃâÃÆ' pe buna dreptate "AdicÃâÃÆ' sa acoperim fÃâÃÆ'rÃâÃÆ'delegile trecute cu una noua?" . FÃâÃÆ'rÃâÃÆ' sa-si poatÃâÃÆ' rÃâÃÆ'spunde nici lui, nici celorlalÃâ¦Ã £i , ÃÆ'à ®ncepe sa se chinuie, sa se frÃâÃÆ'mÃÆ'à ¢nte in disperare. El nu poate accepta ideea ca adevÃâÃÆ'rul nu se ÃÆ'à ®nfÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £iÃâ¦ÃŸeazÃâÃÆ' niciodatÃâÃÆ' pe de-a-ntregul , alb sau negru, nici complet pur, nici complet corupt. In consecinÃâ¦Ã £a el spune : "Totul in lume este coruptibil... nimic nu e ÃÆ'à ®ntreg si frumos... si nici nu poate deveni... toate se ÃÆ'à ®mplinesc numai pana la o palma de pÃâÃÆ'mÃÆ'à ¢nt."Gelu Ruscanu militeazÃâÃÆ' pentru dreptate si justiÃâ¦Ã £ie absoluta. El contesta lipsa de obiectivitate a legilor ce guverneazÃâÃÆ' in societate si o guverneazÃâÃÆ' pe aceasta.DeÃâ¦ÃŸi drama este una individualÃâÃÆ', a intelectualului tulburat de constrÃÆ 'à ¢ngerile morale ale societÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £ii, ea se extinde treptat Ãâ¦ÃŸi asupra celorlalte personaje, apropiate acestuia.ÃÆ'ÃŽn contextul acÃâ¦Ã £iunii dramei, apariÃâ¦Ã £ia Mariei SineÃâ¦ÃŸti, iubita de altÃâÃÆ'datÃâÃÆ', nu schimbÃâÃÆ' cu nimic traiectoria personajului principal, deÃâ¦ÃŸi aceasta este femeia pe care o iubise cu patimÃâÃÆ'. Ea este acum o necunoscutÃâÃÆ', o strÃâÃÆ'inÃâÃÆ' cu care nu mai poate rezona afectiv Ãâ¦ÃŸi moral. ÃÆ'ÃŽntÃÆ'à ¢lnirea celor doi se produce prea tÃÆ'à ¢rziu ca sÃâÃÆ' mai aibÃâÃÆ' un efect revigorant. Maria este Ãâ¦ÃŸi ea o halucinatÃâÃÆ', o exaltatÃâÃÆ' care ÃÆ'à ®Ãâ¦ÃŸi trÃâÃÆ'ieÃâ¦ÃŸte prezentul deprimant cu gÃÆ'à ¢ndul la trecut, pentru ea, unul dintre cele mai importante lucruri fiind acum dacÃâÃÆ' Gelu a iubit-o cu adevÃâÃÆ'rat.Maria SineÃâ¦ÃŸti se ÃÆ'à ®ncadreazÃâÃÆ' prototipului personajului feminin camilpetrescian. C aracterizarea ei pe parcursul piesei este realizatÃâÃÆ' prin apelul la modalitÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £i de caracterizare diverse. ÃÆ'ÃŽn primul rÃÆ'à ¢nd, prin caracterizarea directÃâÃÆ', realizatÃâÃÆ' de autor prin intermediul didascaliilor, personajul apare ca fiind o fiinÃâ¦Ã £ÃâÃÆ' "de o frumuseÃâ¦Ã £e tulburÃâÃÆ'toare, mistuitÃâÃÆ' de secrete grele", "hiperemotivÃâÃÆ', cu o imaginaÃâ¦Ã £ie dezordonatÃâÃÆ'", "prada tuturor obsesiilor, cu dorinÃâ¦Ã £e neÃÆ'à ®mpÃâÃÆ'cate, deviate." Prin procedeul caracterizÃâÃÆ'rii indirecte, din acÃâ¦Ã £iuni Ãâ¦ÃŸi atitudini exprimate sau sugerate de personaj, Maria se dovedeÃâ¦ÃŸte a fi frivolÃâÃÆ', nestatornicÃâÃÆ', (la fel ca Ãâ¦ÃŸi Ela Gheorghidiu ) Ãâ¦ÃŸi nu poate ÃÆ'à ®nÃâ¦Ã £elege zbuciumul interior al bÃâÃÆ'rbatului iubit. SlabÃâÃÆ' Ãâ¦ÃŸi puternicÃâÃÆ' ÃÆ'à ®n acelaÃâ¦ÃŸi timp, fatalÃâÃÆ', misterioasÃâÃÆ', imprevizibilÃâ ÃÆ', ea se autocaracterizeazÃâÃÆ' pornind de la motivul dublului, motiv pe baza cÃâÃÆ'ruia este construitÃâÃÆ' ÃÆ'à ®n fapt, ÃÆ'à ®ntreaga piesÃâÃÆ': "GÃÆ'à ¢ndesc uneori cÃâÃÆ' sunt ÃÆ'à ®n mine douÃâÃÆ' fiinÃâ¦Ã £e: una josnicÃâÃÆ', mÃâÃÆ'rginitÃâÃÆ' Ãâ¦ÃŸi laÃâ¦ÃŸÃâÃÆ', care a primit sÃâÃÆ' i se dea de bÃâÃÆ'rbat un om pe care nu-l iubea [...] Ãâ¦ÃŸi alta care suferÃâÃÆ', care plÃÆ'à ¢nge...care sÃÆ'à ¢ngereazÃâÃÆ' pentru toate josniciile celelalte."Toate celelalte personaje ale dramei contribuie la evoluÃâ¦Ã £ia personajului principal, sugerÃÆ'à ¢ndu-i acestuia o serie de antinomii ale gÃÆ'à ¢ndirii.Maria SineÃâ¦ÃŸti se aflÃâÃÆ', la nivel simbolic, ÃÆ'à ®ntr-un raport complex cu personajul principal. Acesta din urmÃâÃÆ' este pus sÃâÃÆ' aleagÃâÃÆ' ÃÆ'à ®ntre a crede sau nu ÃÆ'à ®n dragostea Mariei, care, surprinsÃâÃÆ' odinioarÃâÃÆ' de acesta rÃÆ'à ¢zÃÆ'à ¢nd complice cu un strÃâÃÆ'in ÃÆ'à ®n biblioteca unchiului sÃâÃÆ'u Ãâ¦ÃŸi pÃâÃÆ'rÃâÃÆ'sitÃâÃÆ' de el fÃâÃÆ'rÃâÃÆ' nici o explicaÃâ¦Ã £ie, Ãâ¦ÃŸi-a luat revanÃâ¦ÃŸa cea mai stupidÃâÃÆ' Ãâ¦ÃŸi la ÃÆ'à ®ndemÃÆ'à ¢nÃâÃÆ', ÃÆ'à ®nÃâ¦ÃŸelÃÆ'à ¢ndu-l pe Gelu. Tehnica dramaturgului este aici de pune mereu sub semnul ÃÆ'à ®ndoielii sinceritatea femeii. Gelu ÃÆ'à ®nsuÃâ¦ÃŸi nu este sigur de valoarea juridic probatÃâÃÆ' a unei scrisori de dragoste concepute de o femeie cu sufletul ÃÆ'à ®ncrÃÆ'à ¢ncenat de urÃâÃÆ' ÃÆ'à ®mpotriva soÃâ¦Ã £ului, care a decepÃâ¦Ã £ionat-o Ãâ¦ÃŸi pe care l-a ÃÆ'à ®nÃâ¦ÃŸelat. ÃÆ'ÃŽntrebat ÃÆ'à ®n ce mÃâÃÆ'surÃâÃÆ' Maria l-a iubit cu adevÃâÃÆ'rat, Gelu rÃâÃÆ'spunde: "Cred cÃâÃÆ' mai degrabÃâÃÆ' l-a urÃÆ'à ¢t pe el".De fapt, valoarea simbolicÃâÃÆ' a personajului Maria SineÃâ¦ÃŸti se rezumÃâÃÆ' ÃÆ'à ®n piesÃâÃÆ', pe lÃÆ'à ¢ngÃâÃÆ' ipostaziere a feminitÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £ii, la conturarea iubirii ca act existenÃâ¦Ã £ial definitiv : "O iubire adevÃâÃÆ'ratÃâÃÆ' ÃÆ'à ®nseamnÃâÃÆ' cÃâÃÆ' nu poÃâ¦Ã £i gÃÆ'à ¢ndi contrariul ei...O iubire, care nu este eternÃâÃÆ', nu este nimic...".Dramei intelectuale a lui Gelu Ruscanu i se adaugÃâÃÆ' aÃâ¦ÃŸadar, prin intermediul prezenÃâ¦Ã £ei ÃÆ'à ®n piesÃâÃÆ' a Mariei SineÃâ¦ÃŸti, o dramÃâÃÆ' afectivÃâÃÆ', datoratÃâÃÆ' imposibilitÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £ii de a accepta sau respinge vinovÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £ia unei femei pe care, iubind-o, el ÃÆ'à ®nsuÃâ¦ÃŸi a ÃÆ'à ®mpins-o spre minciunÃâÃÆ' Ãâ¦ÃŸi adulter, dar ale cÃâÃÆ'rei erori reale sau numai bÃâÃÆ'nuite, bÃâÃÆ'rbatul nu le poate tolera, nici uita. Ea reprezintÃâÃÆ' erosul dramatic Ãâ¦ÃŸi dramatizat, este unul dintre personajele cu ajutorul cÃâÃÆ'ruia Gelu "a vÃâÃÆ'zut idei" Ãâ¦ÃŸi a avut revelaÃâ¦Ã £iile devastatoare ale inadaptabilitÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £ii. Rolul ei este aÃâ¦ÃŸadar nu atÃÆ'à ¢t al unui personaj tulburat ÃÆ'à ®n aceeaÃâ¦ÃŸi mÃâÃÆ'surÃâÃÆ' ca Ãâ¦ÃŸi intelectualul Gelu Ruscanu, cÃÆ'à ¢t mai ales unul de convergenÃâ¦Ã £ÃâÃÆ' cu destinul acestuia. InfluenÃâ¦Ã £a Mariei asupra dramei lui Gelu nu este una asumatÃâÃÆ', ci una dobÃÆ'à ¢nditÃâÃÆ' prin intermediul spiritul analitic al personajului principal.Structura de profunzime a personajelor din Jocul ielelor, aÃâ¦ÃŸadar Ãâ¦ÃŸi a Mariei SineÃâ¦ÃŸti, se va regÃâÃÆ'si, ÃÆ'à ®n contexte diferite Ãâ¦ÃŸi la alte personaje din opera scriitorului (Alta Gralla , Ela Gheorghidiu, etc. ).Din punct de vedere al tehnicii teatrale, piesa lui Camil Petrescu ridicÃâÃÆ' reale dificultÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £i de reprezentare scenicÃâÃÆ', deoarece "dramaturgul ÃÆ'à ®ncercÃâÃÆ' sÃâÃÆ' exprime ÃÆ'à ®n planul concret al spaÃâ¦Ã £iului scenei mutaÃâ¦Ã £ iile de ordin lÃâÃÆ'untric ale unei conÃâ¦ÃŸtiinÃâ¦Ã £e, deci o lume idealÃâÃÆ', abstractÃâÃÆ'."Autorul ÃÆ'à ®nsuÃâ¦ÃŸi vorbeÃâ¦ÃŸte despre complexitatea spectacolului dramatic, ca Ãâ¦ÃŸi de dificultatea reprezentare a unor personaje (la fel cum sunt Ãâ¦ÃŸi Gelu Ruscanu Ãâ¦ÃŸi Maria SineÃâ¦ÃŸti), ÃÆ'à ®n teza de doctorat publicatÃâÃÆ' ÃÆ'à ®n 1937, Modalitatea esteticÃâÃÆ' a teatrului.Bibliografie:Opere:1. Petrescu, Camil, Jocul ielelor, Ed. Minerva, BucureÃâ¦ÃŸti, 19762. Petrescu, Camil, Act veneÃâ¦Ã £ian, Ed. Minerva, BucureÃâ¦ÃŸti, 19833. Petrescu , Camil, Ultima noapte de dragoste, ÃÆ'à ®ntÃÆ'à ¢ia noapte de rÃâÃÆ'zboi, Ed. Gramar, BucureÃâ¦ÃŸti, 19984. Petrescu, Camil, Modalitatea esteticÃâÃÆ' a teatrului, Ed. EnciclopedicÃâÃÆ', BucureÃâ¦ÃŸti, 1971CriticÃâÃÆ':1. Ghidirmic, Ovidiu, Camil Petrescu sau patosul luciditÃâÃÆ'Ãâ¦Ã £ii, Ed. Scrisul romÃÆ'à ¢nesc, Craiova, 19752. Pal eologu, Al., Spiritul Ãâ¦ÃŸi opera, Ed, Eminescu, BucureÃâ¦ÃŸti 19703. Zaharia FilipaÃâ¦ÃŸ, Elena, RetoricÃâÃÆ' Ãâ¦ÃŸi semnificaÃâ¦Ã £ie, Ed. Paideia, bucureÃâ¦ÃŸti, 1993
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment
Note: Only a member of this blog may post a comment.